Expo 75 ani de la ultimul zbor spre înălţimi

14  septembrie 2019  – A fost Ziua portilor deschise la Baza 90 Transport Aerian Otopeni „Comandor aviator Gheorghe Bănciulescu”.

În cadrul deosebitului  eveniment aeronautic, Muzeul Naţional al Aviaţiei Române în colaborare cu Fundaţia”Erou Căpitan Aviator Alexandru Şerbănescu”, au prezentat publicului  iubitor de istorie  şi de zbor o expoziţie despre Eroii aviatori români  sub semnul ” 75 de ani de ultima luptă aeriană a unui titan-Căpitanul aviator Alexandru Şerbănescu”, comandantul Grupului 9 Vânătoare, căzut la datorie în ziua de 18 august 1944. Publicul prezent la evenimentul aviatic a avut ocazia să viziteze  expoziţia unei adevărate pagini de  istorie în imagini.

                                      Nici-un efort nu este prea mare pentru că , nu-i aşa :                                                                                  Istoria ne priveşte …pe toţi !

Echipa „forte”

E.Arbănaş

Reclame
Publicat în Diverse | Lasă un comentariu

Convenţia de Armistiţiu-12 septembrie 1944

12 septembrie 1944

Cu 75 de ani în urmă, în 12 septembrie 1944, se semna la Moscova Convenţia de Armistiţiu între România şi Naţiunile Unite reprezentate de URSS, care declara România o ţară înfrântă în război, consacra anexările (Basarabia,Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa) din 28 iunie 1940 şi impunea plata unor despăgubiri de război către URSS (art.11) în valoare de 300 milioane de dolari, acestea (milioanele) urmând a fi achitate în decurs de şase ani în produse petrolifere, material lemnos, maşini, ş.a.. Arbitrajul de la Viena a fost declarat nul, Transilvania fiind restituită României. Armata română a participat cu 12 divizii la eliberarea Transilvaniei. Finalul celui de-al doilea război mondial a găsit Armata Română alături de Națiunile Unite, cu un număr de 16 divizii, superior celui stabilit prin Convenție.

Convenţia de Armistiţiu cuprindea 20 de articole. Redau trei articole :

Art.1. Cu începere de la 24 August 1944, ora 4 a.m., România a încetat cu totul operațiunile militare împotriva URSS, pe toate teatrele de război, a ieșit din războiul împotriva Națiunilor Unite, a rupt relațiunile cu Germania și sateliții săi, a intrat în război și va duce războiul alături de Puterile Aliate împotriva Germaniei și Ungariei, cu scopul de a restaura independența și suveranitatea României, pentru care scop va pune la dispoziție nu mai puțin de 12 divizii de infanterie, împreună cu serviciile tehnice auxiliare.Operațiunile militare din partea forțelor armate române, cuprinzând forțele navale și aeriene, împotriva Germaniei și Ungariei, vor fi purtate sub conducerea generală a Înaltului Comandament Aliat (Sovietic).

Art.19 : Guvernele Aliate socotesc hotărârea Arbitrajului de la Viena, cu privire la Transilvania, ca nulă și neavenită și sunt de acord ca Transilvania să fie restituită României sub condiția confirmării prin Tratatul de Pace, și Guvernul Sovietic este de acord ca forțele sovietice să ia parte în acest scop, în operațiuni militare, conjugate cu România, contra Germaniei și Ungariei.

Art.20. Prezentele condițiuni intră în vigoare în momentul semnării lor.Făcut la Moscova, în patru exemplare, fiecare în limbile română, rusă și engleză…12 Septembrie 1944.

„S-a semnat foarte târziu. Ruşii nu au semnat decât atunci când ne-au infiltrat trupele ruseşti pe tot teritoriu şi au pus stăpânire pe toată ţară… A fost o negociere oribilă”, spunea academicianul Constantin Bălăceanu-Stolnici. Convenţia de Armistitiu a fost mai degrabă un dictat pe seama României decât un simplu act ce ar fi trebuit să reglementeze raporturile militare dintre, sau între, mai multe puteri angrenate într-un conflict deschis. Ea a fost semnată din însarcinarea Guvernului şi Înaltului Comandament Român de Lucreţiu Pătrăscanu (ministru de stat şi ministru de justiţie), general Dumitru Dămăceanu, principele Barbu Ştirbei si Ghiţă Pop, iar din însarcinarea guvernelor S.U.A, U.R.S.S. şi Regatul Unit al Marii Britanii de mareşal al Uniunii Sovietice, Rodion Malinowski.Astfel, Conventia a transformat România într-un stat ocupat, autorizând legal şi internaţional jaful sovietic la scara întregii tari şi pierderea definitivă a teritoriilor româneşti luate în iunie1940.

În dreptul datei de 12 şi 13 septembrie 1944  lt.Dobran, printre altele, nota: “Cu ruşii începe să se strice socoteala …se poartă rău aici,ca peste tot de altfel.Din cauza asta s-a interzis consumul băuturilor alcoolice în oraş.Pe deoparte poate că este mai bine.Ceea ce nu-mi convine este faptul că trebuie să ne mutăm pe Balomir..”

„Încerc să plec cu FW 58 (nr.matricol 13 în ziua de 13) şi zic că încerc,pentru că nu am reuşit…Trebuie să ajungem pe Balomir cu orice preţ. Reuşesc şi fac un prim transport cu comandantul grupului cpt.Toma Lucian (n.r.prietenul apropiat al cpt.Şerbănescu).Terenul este moale după ploaie.De bine de rău avionul se dezlipeşte. Acolo(n.r.pe Balomir) aflăm că Ionescu Man,colegul nostru , a fost doborât mortal de un G-u german pe când se deplasa spre Vinţ cu un Taifun de şcoală…..Ne întoarcem pe văi ca să ne ferim şi de nemţi şi de ruşi…” !!

E.Arbănaş

Publicat în Articole, Istoria ne privește pe toți. Grupurile FARR, Pagina de istorie | Etichetat , , , | Lasă un comentariu

Galerie foto -evenimentul comemorativ „75 ani „

Această galerie conține 8 fotografii.

Imagini fotografice de la evenimentul comemorativ         „75 ani ” care a avut loc la Ghencea Militar Bucureşti în organizarea fundaţei şi la Baza 95 Aeriană „Erou Cpt.Av.Alexandru”Bacău în organizarea unităţii,respectiv a forţelor aeriene. Mulţumim tuturor !  

Galerie | Etichetat , , , | Lasă un comentariu

Info 18 august 2019

Evenimentul comemorativ -duminică, 18 august 2019, ora 9.00 

Bucureşti, Ghencea-Militar, B.dul Ghencea nr.22,S6                   

75 ani – In memoriam

Cpt.Av.Erou Alexandru Şerbănescu

E.Arbănaş

Publicat în 18 august, 18 august 2019 75 ani de la ultima luptă aeriană a Cpt.Av.Al Şerbănescu, 1944, Comemorativ, erou, Eveniment, Info | Etichetat , | 2 comentarii

Pagina de istorie – continuare august 1944

Această galerie conține 5 fotografii.

Eroica aviaţie română, bravi zburători ! În zilele următoare ale lunii august 1944 aviaţia americană venea dinspre Rusia . Grupul 7 şi 9  acţionează împreună  cu grupul german de la Mizil. Cu efective din ce  în ce mai reduse,  IAR-urile  … Continuă lectura

Galerie | Etichetat , , | Lasă un comentariu

Pagina de istorie – august 1944

ALEXANDRU ŞERBĂNESCU-Căpitan Comandant Gr.9 Vânătoare-Forţele Aeriene Regale Române.                             75 ani – Căzut eroic în luptă aeriană (18 august 1944)

  “ Istoria ne priveşte …pe toţi”

 

Raidurile aeriene ale forţelor anglo-americane au continuat cu aceeași intensitate şi în luna august. Teritoriul naţional era martirizat de exploziile bombelor inamice. Cu dotarea din acel moment, bombardamentele aviaţiei americane nu mai puteau fi oprite din drumul lor. Situaţia militară a României era gravă și lucrurile pe frontul de nord-est mergeau tot așa de rău. Din cauza pierderilor mari, ţara făcea faţă cu greu războiului; alianţa cu Germania, necesară în anii din urmă, la începutul lui august 1944 nu ne mai garantau mare sprijin. Dovadă, bombardamentele atroce ale americanilor în cooperare cu aviaţia sovietică, devenită tot mai puternică și mai bine înzestrată cu avioane moderne.Forţele Aeriene Regale Române aveau nevoie de cât mai multe avioane de vânătoare și de bombardament, germanii ni le dădeau cu ţârâita, nu în funcţie de cerinţele frontului.Primul atac s-a desfășurat chiar în prima zi a lunii august, au fost mitraliate din aer orașele Buzău, Râmnicu Sărat și Mizil. N-au scăpat de atac nici trenurile de călători, fiind mitraliaţi și oamenii pașnici aflaţi la munca câmpului. Au fost doborâte de artileria antiaeriană română 10 avioane de bombardament americane. În ziua de  4 august 1944, o formaţie de avioane de bombardament însoţită de 50 de avioane P-38 și Mustang au decolat din Italia şi au pătruns în spaţiul aerian al ţării noastre pe la Calafat, Slatina, Ploiești,Buzău, Tecuci, Huși spre Chișinău, iar o altă formaţie pe la Galaţi și Cahul. În drumul lor, bombardierele americane au lansat bombe și au atacat cu armamentul de bord aerodromurile de la Buzău (Drăgaica) și Ziliștea-Boboc, unde au incendiat la sol 4 avioane germane. Au fost mitraliate din aer trenurile Buzău-București și Buzău-Nehoiaș, înregistrându-se morţi și răniţi. Un avion inamic a căzut peste o casă din Cartierul Poștei incendiind-o și rănind trei persoane. Echipajele inamice au mitraliat trenul nr. 5001 care circula pe ruta Bacău- București, ucigând 6 persoane și rănind alte câteva zeci. Orașul Râmnicu Sărat a fost mitraliat.  două avioane americane au fost doborâte, unul a căzut la vest de oraș, iar celălalt pe teritoriul comunei Joiţa. Grupurile 7 și 9 Vânătoare au ridicat 16 avioane. “ Decolăm ca de obicei aproape impecabil…aripă la aripă şi ne stângem uşor în formaţie şi în viraje lente luăm înălţime.Eram chiar în stânga Cpt.Şerbănescu,când deodată simt că rămân fără cabină. Prima senzaţie e de spaimă …apoi un gest rapid,dar neputincios, ca să o prind cu mâna..zadarnic…Anunţ la radio şi pic luând panta de aterizare..” nota lt.Dobran

În acea zi Grupul 9 a doborât două avioane P-38, unul a căzut la vest de orașul Râmnicu Sărat, iar celălalt pe teritoriul comunei Joiţa. Bateria 150 AA, aflată în dispozitivul de apărare a orașului Ploiești a doborât trei avioane inamice P-38 Lightning, care s-au prăbușit, după cum urmează: primul la 500 de m de biserica aflată pe dealul Gogenilor, al doilea la Plopeni și ultimul la Lipănești. Germanii au pierdut un avion, având patru morţi și 3 răniţi. În seara de 4 august 1944 o formaţie de avioane inamice venite din Jugoslavia au survolat comuna Belinţ din jud.Timiș lansând bombe incendiare care nu au produs pagube sau victime, acestea căzând pe un câmp. În 5 august 1944. o formaţie de 30 de avioane sovietice a bombardat orașul Sulina.Au fost răniţi soldaţi români şi germani, precum și un număr de câteva zeci de civili. Avioane sovietice au lansat  manifeste în limba germană, iar o formaţie de 25 de avioane cu stele roșii pe aripi au lansat asupra orașului Roman și împrejurimilor 90 de bombe.

În ziua de 6 august 1944 Grupul 9 Vânătoare face deplasarea de la Tecuci la Buzău pentru a fi “în poziţie” mai apropiată pentru intervenţii la aviaţia inamică. Abia se instalează că se dă alarma de  postul Comandorului Miclescu de la Bucureşti care “ne plimbă prin toată Muntenia..ca tocmai  bine să nu întâlnim nimic..”

E.Arbănaş                                                

Publicat în 18 august 2019 75 ani de la ultima luptă aeriană a Cpt.Av.Al Şerbănescu, 1944, Articole | Etichetat , , | Lasă un comentariu

Sfârşit de iulie 1944

Sfârşit de iulie 1944
În noaptea de 26 spre 27 iulie 1944, aviaţia britanică a bombardat Ploieştiul, germanii au ridicat în aer 27 de avioane susţinând mai multe lupte, iar artileriştii antiaerieni români au deschis un foc bine reglat revendicând 3 victorii. În noaptea de 27 spre 28 iulie 1944, aviaţia britanică a bombardat Capitala, fiind grav avariate Banca Naţională, Banca Românească, Podul Izvor ; bombele au lovit şi străzile Mântuleasa, Bursei, Vasile Lascăr şi Smârdan, Calea Văcăreşti şi Piaţa Traian. În cartierul Ghencea au fost distruse şi incendiate numeroase locuinţe.A fost doborât un bombardier Wellington M.K.IX. După numai câteva ore, aviaţia americană cu 500 de avioane cu patru motoare au atacat Ploieştiul, bombardând de la mare înălţime în partea de sud, fiind lovite şi avariate rafinăriile ,,Astra Română’’, ,,Xenia’’, ,,Standard’’, ,,Unirea’’şi ,,Creditul Minier’’- Brazi. Bombele au căzut pe strada Regina Maria, pe care au blocat-o, peste gara din Dâmbu, pe linia ferată Ploieşti-Buzău, peste triajul de la Ghighiu.N-a fost cruţat nici satul Corlăteşti. În comuna Bărcăneşti au căzut 12 bombe, un bombardier s-a prăbuşit în apropierea localităţii, unde au fost luaţi prizonieri trei aviatori americani, din care doi au fost ridicaţi de germani, refuzând să-i preda autorităţilor române aşa cum prevedea convenţia încheiată între cei doi aliaţi.
În ziua de 28 iulie 1944 Ploieştiul era atacat de 349 de bombardiere americane din care pierd 20. Forţele care au acţionat au fost armata a 8-a germană ,armata a 4-a română, şapte divizii germane şi treisprezece divizii de infanterie române, vânători de munte şi divizia blindată România Mare .
Generalul locotenent av. Deichmann, comandantul Corpului 1 Aerian German a trimis în ziua de 29 iulie 1944 o scrisoare de mulţumire Comandamentului Corpului 1 Aerian Regal Român cu următorul conţinut: ,, Cu ocazia marelui succes de azi, exprim C.1. A.R.R şi mai ales bravelor echipaje din Grupul 9 Vt. pentru spiritul lor de luptă deosebit, mulţumirea mea şi cele mai înalte recunoştinţe. Ne închinăm cu profund respect faţă de aviatorii români eroi- morţi. Luptăm mai departe pentru apărarea frumoasei voastre Patrii. Noi, vom sta întotdeauna alături de voi.“
In ziua de 31 iulie 1944 s-au dus lupte grele deasupra României, confirmâdu-se numărul mare de avioane americane şi germane căzute în zona Corabia- Izbiceni. Ploieştiul a fost bombardat de 250 de avioane americane, însoţite de avioane de vânătoare. S-au lansat 750 de bombe, care datorită ceţei artificiale n-au lovit rafinăriile, ci Halele Centrale şi partea de nord a oraşului. A fost bombardat şi oraşul Târgovişte în zona gării înregistrându-se morţi şi răniţi. În gara din Teleajen au dost incendiate 7 vagoane-cisternă. Aviaţia gernamă a decolat cu 34 de avioane, aviaţia română cu 13 Me.109 G repurtând două victorii aeriene, iar germanii patru. Locotenentul av. Dinu Pistol din Escadrila Vânătoare de Noapte a fost doborât în flăcări, fiind citat prin Ordin de Zi pe Aeronautica română. Americanii au pierdut 12 avioane .
Bătălia aeriană a fost dură, toate forţele au luptat cu mult curaj , iar artileria antiaeriană română a deschis focul la timp ; Bateria 79 Krupp din Regimentul 7 A.A a doborât un bombardier care s-a prăbuşit în apropiere de şoseaua Ploieşti- Câmpina. Bateria de 37 de mm Rhm. comandată de lt. I. Săndulescu a revendicat doborârea a două Mustang-uri. În comuna Deveselu a căzut un avion american de vânătoare pilotat de lt.Charles John. In localitatea Izbiceni au căzut trei avioane germane, piloţii s-au salvat cu paraşutele, iar în satul Siliştioara au căzut două avioane: unul american şi celălalt german. Un avion P.38 Lightning a căzut la Valea Călugărească-Prahova. Un alt avion german tip Me.109 G a căzut în satul Doanca, pilotul s-a salvat cu paraşuta. In comuna Vârtop au căzut două avioane germane care s-au zdrobit de sol, un pilot a reuşit să se salveze cu paraşuta. Alte trei avioane germane au căzut în localitatea Vădăstriţa şi Vişina, piloţii morţi. Ultimul avion german a căzut în comuna Potel, pilotul salvându-şi viaţa sărind cu paraşuta.
Buletinul informativ special nr.510 E/ 1.08.1944 al Inspectoratului General al Jandarmeriei menţiona pentru 31 iulie 1944 faptul că, între orele 10.50-12.50, s-a dat alarma întrucât avioanele inamice au intrat în spaţiul naţional, atacând mai multe obiective, în principal oraşele Bucureşti, Ploieşti şi Târgovişte. Au fost doborâte 6 avioane americane care au căzut ,după cum urmează : în comuna Mihăileşti-Buzău, au căzut 2 avioane de vânătoare americane, 1 bombardier a căzut la liziera dintre Ploieşti şi Câmpina, 1 Lightning la Valea Călugărească.
Comandamentul Forţelor Aeriene căuta metode şi procedee noi de combatere a valurilor bombardierelor americane. Un centru de ascultare timpurie a convorbirilor radio din văzduh a fost instalat la Craiova, pe ruta preferată a formaţiilor de bombardament inamice,cu misiunea de a informa la timp aviaţia de vânătoare şi bateriile de artilerie antiaeriană  care intrau în alarmă.

E.Arbănaş

 Istoria ne priveşte …pe toţi !

Publicat în 18 august 2019 75 ani de la ultima luptă aeriană a Cpt.Av.Al Şerbănescu, 1944, Articole, Istoria ne privește pe toți. Grupurile FARR, Pagina de istorie | Lasă un comentariu