EROII FARA NUME

 Grăniceri români – Naslavcea  1929-1930

In iarna, deosebit de grea, 1929-1930, generoasa in zapada si troiene mari cat casa, tatal meu de-al doilea, Nicolae Raducanescu, sublocotenent de graniceri din Regimentul 3 Graniceri – Botosani, a fost detasat in provincia romaneasca Basarabia, pe granita Romaniei cu URSS, in bogata si frumoasa comuna Naslavcea, pe malul drept al Nistrului. Astăzi, satul  Naslavcea se află in administrarea orasului Ocnita din Republica Moldova…
NASLAVCEANaslavcea este cea mai de nord localitate a Basarabiei, aflat la altitudinea de 100 metri fata de nivelul marii, pe malul drept al Nistrului. Conform recensamintului din anul 2004 populatia era de 1 130 locuitori. Distanța directă pîna în orasul Ocniţa este de 13 km, iar pîna în orasul Chişinău este de 201 km. Satul Naslavcea este situate la Nord de orasul Otaci sau Atachi, situat pe malul drept al Nistrului, vis- a- vis de localitatea Moghilev din Rusia, azi in Ucraina.
Sublocotenetul Nicolae Raducanescu era pe vremea aceea comandantul sectorului de granita din zona satului Naslavcea. Eu aveam 10 ani si-mi amintesc foarte bine acele zile zbuciumate.. era o   iarna foarte grea, cu viscole puternice si zile infrigurate, iar incursiunile militare facute de catre soldatii sovietici pe teritoriul Romaniei intretineau o atmosfera incordata si de panica. Ţăranii sovietici fugeau care încotro ca sa scape de colectivizare, nazuind sa-si afle scaparea in tara noastra. Basarabia, pana la revolutia bolsevica din 1917 a apartinut URSS şi facea toate eforturile sa-si recapete acest teritoriu, care de fapt era pământ românesc, acesta fiind icorporat Rusiei ţariste la 1812.
Urmare a situatiei extrem de tensionate si periculoase, descrisa mai sus, tatal meu ca si comandant, impreuna cu ostasii din subordine, se aflau in permanenta  stare de alarma,  gata de interventie armată pentru stoparea oricarui pericol. Pentru aceaste misiuni erau dotati cu doua sanii cu mitraliere incarcate , gata de tragere şi servantii necesari. Cu toate acestea s-au intamplat si tragedii, care n-au putut fi evitate.
Conform regulamentului miltar, patrule de cate doi ostasi  mergeau departati unul de altul la 10 metri. Cu toată rigoarea regulamentului, aceasta regula in unele cazuri nu se respecta. Intr-una din zile o patrula de doi grăniceri români,  având o discuţie divergentă între ei,  au patrulat unul in urma celuilalt la 10 metri, conform regulamentului. Când primul soldat al patrulei a patruns in pichetul de graniceri a vazut o scena infioratoare: toti ostasii graniceri romani  fusesera omorati de catre soldatii sovietici, ce reuşiseră să treacă Nistrul inghetat.
Soldatul grănicer care a intrat primul in pichet a fost strapuns cu baioneta de catre sovietici. Al doilea ostas, aflat regulamentar la cei 10 m,  auzind urletul de moarte al colegului său a tras trei focuri de armă si a dat astfel alarma. El a scăpat, dar până sa vina saniile de interventie, sovieticii au trecut degraba Nistrul pe gheata.
Tatal meu impreuna cu ostasii din subordine au infruntat multe atacuri sangeroase ale ostasilor sovietici soldate cu pierderi de vieti omenesti, de ambele parti. Eu, pe vremea aceea eram in clasa a-III-a primara si-mi amintesc foarte bine cele intamplate, astfel ca scriu in cunostinta de cauza. In aceste conditii deosebite si cu jertfe grele, ostasii graniceri romani au aparat cu arma granita tarii noastre de atacurile dusmanului de la rasarit.Trebuie sa pastram o recunostinta deosebita şi pentru acei tineri grăniceri cazuti la datorie pentru apararea gliei stramosesti. Jerfa ostaşilor grăniceri merită să fie cunoscută azi, cand iata se sărbătoreşte oficial Ziua Eroilor şi, din păcate au aparut nori negri amenintatori la orizont, provocati de acelasi mare şi veşnic dusman de la rasarit….

Dan Stoian  jpg

           Mărturie scrisă de General de Fl.Aer.           DAN STOIAN, veteran de razboi.
Bucureşti, 2014

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Comemorativ, Pagina de istorie și etichetat , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s