Fatidicul august ’44

August’44

Al Doilea Razboi Mondial a fost un conflict generalizat , a fost cel mai ucigator si distrugator razboi din istoria omenirii  care a provocat moartea a peste 70 de milioane de oameni plus răniţii care au ramas cu  infirmitati  grave pentru tot restul vieţii. Sub aspect material costurile  au fost de ordinul miilor de miliarde de dolari, iar cheltuielile cu reconstructia de dupa razboi sunt relativ cunoscute.

ONUOrganizaţia Naţiunilor Unite a fost fondata în 1945, ca rezultat direct al celui de-al Doilea Război Mondial,cu scopul de a asigura pacea mondială, respectarea drepturilor omului si cooperaraea şi respectarea dreptului internaţional.

În contextul evenimentului comemorativ care are loc in fiecare an la 18 august în memoria Căpitanului aviator erou Alexandru Şerbănescu şi a camarazilor din flotila din cer , vom arăta asaltul şi represaliile asupra Romaniei şi vom face o trecere prin pagina de istorie a fatidicului august’44 – anul de foc 1944- căruia aviaţia noastră slăbită tehnic si numeric trebuia să-i facă faţă.

Bombardamentele anglo-americane din perioada 4 aprilie–20august 1944, efectuateBucuresti 1944 asupra României, au fost cele mai mari care s-au executat vreodată asupra ţării noastre şi care au urmărit distrugerea unor importante obiective militare, economice şi administrative. „Prin scopurile propuse, prin amploarea loviturilor, cât şi prin efectele care le-au produs, loviturile aviaţiei angloamericane au constituit adevărate operaţii aeriene strategice.”

Ziua de 18 august 1944 a fost cea mai devastatoare;peste 1 000 de avioane au atacat România, cel mai afectat fiind Ploieştiul, o bună parte din oraş fiind distrus. Raidurile aeriene ale forţelor anglo-americane au continuat cu aceeaşi intensitate,teritoriul naţional fiind martirizat de exploziile bombelor inamice. Aliaţii deţineau controlul spaţiului nostru aerian. Cu dotarea din acel moment, bombardierele aviaţiei S.U.A. nu mai puteau fi oprite din drumul lor. Antonescu si Regele Mihai pe frontSituaţia militară a României era gravă şi lucrurile pe frontul de nord-est mergeau tot aşa de rău. Din cauza pierderilor mari, ţara nu mai putea face faţă războiului; alianţa cu Germania fusese necesară în anii din urmă. La începutul lui august 1944, camarazii noştri nu ne mai garantau nimic. Dovadă, bombardamentele atroce ale americanilor în cooperare cu aviaţia sovietică, devenită şi aceasta din urmă tot mai puternică şi mai bine înzestrată cu avioane moderne.

Primul atac din august ’44 s-a desfăşurat chiar în prima zi a lunii; au fost mitraliate din aer oraşele Buzău, Râmnicu Sărat şi Mizil. N-au scăpat de atac nici trenurile de călători, fiind mitraliaţi şi oamenii paşnici aflaţi la munca câmpului. Au fost doborâte de artileria antiaeriană română 10 avioane de bombardament americane.                                     La 4 august 1944, decolând din Italia, o formaţie de avioane de bombardament, însoţită de 50 de avioane P-38 şi „Mustang”, a pătruns în spaţiul aerian al ţării la orele 10.05 pe la Calafat, Slatina, Ploieşti, Buzău, Tecuci, Huşi spre Chişinău,iar o altă formaţie pe la Galaţi şi Cahul. În drumul lor, bombardierele americane au lansat bombe şi au atacat cu armamentul de bord aerodromurile de la Buzău (Drăgaica) şi Ziliştea, unde au incendiat la sol patru avioane germane. Au fost mitraliate din aer trenurile Buzău–Bucureşti şi Buzău–Nehoiaş, înregistrându-se morţi şi răniţi. Şi oraşul Râmnicu Sărat a fost mitraliat: două avioane americane au fost doborâte, unul a căzut la vest de oraş, iar celălalt pe teritoriul comunei Joiţa. poza4Grupurile 7 şi 9 Vânătoare au ridicat 16 avioane, Constantin Cantacuzino a doborât două avioane P-38. Bateria 150 A.A., comandată de locotenentul Ilie Pârvu, aflată în dispozitivul de apărare al oraşului Ploieşti, a doborât trei avioane inamice P-38 „Lightning.Germanii au pierdut un avion, având patru morţi şi trei răniţi.  În noaptea de 4/5 august 1944, la ora 22.30, o formaţie de avioane inamice venită din Iugoslavia, au survolat comuna Belinţ din judeţul Timiş, lansând bombe incendiare..             5 august 1944, la ora 15.15, o formaţie de 30 de avioane sovietice a bombardat oraşul Sulina, fiind răniţi 26 de soldaţi români, doi militari germani, precum şi un număr de câteva zeci de civili. La ora 16.00, avioane sovietice au survolat judeţul Covurlui, lansând manifeste în limba germană, iar o formaţie de 25 de avioane cu stele roşii pe aripi au lansat asupra oraşului Roman şi  împrejurimilor 90 de bombe.                                                          La 6 august 1944, avioane de vânătoare americane decolate de pe aerodromurile din Poltava, Piriatin şi Mirgorod, atacând trenuri, gări şi localităţi din Oltenia, iar 10 avioane sovietice au lansat bombe incendiare la Poenari-Roman,mitraliind satul Bâra. Au fost răniţi patru soldaţi români, trei germani şi mai mulţi civili. Au mai fost bombardate comunele Gâdiu şi Sagna, înregistrându-se mai mulţi răniţi. Avioanele inamice au lansat bombe asupra pichetului de grăniceri Georgescu de pe malul Mării Negre, precum şi teritoriul comunei Şagani-Chilia, înregistrându-se mai multe incendii. Au fost lansaţi paraşutişti în apropierea pădurii Titorman, judeţul Roman.                                                                                  În noaptea de 6/7 august 1944, avioanele sovietice au lansat bombe asupra comunei Vasieni-Lăpuşna şi gării din Româneşti, au fost incendiate două vagoane germane cu alimente, fiind ucişi doi soldaţi germani. Au fost bombardate şi localităţile Poenari, Valea Ursului şi Avereşti, din judeţul Roman, fără să se înregistreze pagube materiale sau victime, bombele căzând pe terenuri virane, la distanţe apreciabile de casele oamenilor.      In ziua de 7 august 1944 o formaţie de nouă avioane sovietice, cu simboluri germane pe aripi, a bombardat comuna Valea Rea din judeţul Vaslui, un soldat român fiind rănit.            În ziua de 8 august 1944, o formaţie de bombardiere americane, însoţită de avioane de P 51 Mustang,  jpgvânătoare, decolată din URSS, a atacat Buzăul şi aerodromurile din vecinătatea oraşului, continuându-şi zborul spre Capitală. La Buzău, avioanele inamice au bombardat cartierul Cazărmilor; bombele au căzut pe aerodromul de la Drăgaica, în apropierea Comandamentului Diviziei 5 şi în jurul cazărmilor Regimentelor 7 Artilerie şi 8 Dorobanţi. S-au înregistrat pagube materiale importante şi numeroşi morţi. Pe aerodromul de la Ziliştea au fost incendiate două magazii, trei hangare, precum şi atelierele Centrului de pilotaj, înregistrându-se şapte morţi şi nouă răniţi.Pe deasupra judeţului Brăila au zburat aproximativ 30 de avioane americane, s-au angajat lupte aeriene, fiind doborât avionul german Me 109 seria 3110,iar un alt avion german s-a prăbuşit pe raza comunei Însurăţei. Sublocotenentul av. Iordan, de la Flotila Buzău, şi-a salvat viaţa sărind cu paraşuta, după ce avionul său a fost incendiat în timpul luptei.Vânătorii noştri din Grupul 9 , cu aviatorii germani din grupul de vânătoare de la Mizil, au preluat  conducerea formaţiei deasupra Botenilor, la 4 000 de metri înălţime.                                                                                  Avioanele I.A.R. 80/81 nu mai participau la lupte, fiind retrase, aşa că întreaga aviaţie de vânătoare românească se ridica la 30 de piloţi şi la 20 de zburători germani, în vreme ce americanii veneau cu sutele. Aviaţia sovietică a bombardat, în noaptea de 8/9 august 1944, satul Bigara-Bucovăţul din judeţul Lăpuşna, şcoala primară a fost incendiată, iar un soldat român a fost rănit. Au fost bombardate şi localităţile Satul Nou şi Sârbi din judeţul Tutova, o casă a fost avariată.În ziua de 9 august 1944, avioanele sovietice au bombardat gara Buhăieşti din judeţul Vaslui, rănind trei soldaţi români, între care unul grav; au căzut bombe şi în satul Tăcuţa, fără să se înregistreze pagube sau victime.                                      În noaptea de ploiesti9/10 august 1944,  o formaţie de aproximativ 100 de avioane englezeşti, venite din Italia, au atacat oraşele Bucureşti şi Ploieşti. Bombele lansate asupra rafinăriilor „Astra Română” şi „Româno- Americană” au produs mari pagube; au fost lovite cartierele de locuinţe Bereasca, Teleajen şi Bucov. Artileria antiaeriană româno-germană a doborât 12 avioane inamice: nouă „Wellington”, două „Halifax” şi un „Liberator”.Avioanele englezeşti, în flăcări, au căzut în comuna Militari-Bucureşti, în apropierea localităţii Răzvad–Dâmboviţa, la Corbii Mari–Vlaşca, la Tamaş–Oracu(Ilfov) şi încă unul pe raza comunei Popeşti–Prahova. Avioanele sovietice au bombardat în această noapte comunele Ghermăneşti şi Tuluceşti din judeţul Tutova, precum şi localităţile Fântânele şi Andreşeşti din judeţul Bacău, fără să de înregistreze pagube sau victime. Între orele 22.30–0.30, avioanele inamice au survolat oraşele Craiova, Giurgiu, Ploieşti, Bucureşti, Buzău şi Braşov, fiind doborâte câteva bombardiere inamice cu patru motoare, unul a căzut în flăcări în apropiere de Regimentul 1 Artilerie Antiaeriană din Bucureşti, altul s-a prăbuşit în pădurea Gorgota din judeţul Dâmboviţa. Aviaţia sovietică a bombardat, în noaptea de 9/10 august 1944, satul Mărgineni–Bacău, avariind trei case, alte cinci bombe au căzut în apropierea  podului de fier de pe râul Bistriţa, pe care l-au avariat uşor, o altă bombă a căzut în apropierea satului Letea Veche din judetul Bacău.                           Represaliile împotriva României au continuat  şi în zilele următoare.                          În ziua de 10 august 1944,  o formaţie masivă de bombardiere americane a atacat zona petroliferă, agresorii pierzând şase avioane. Bombele au lovit Gara de Sud din Ploieşti, Uzina „Concordia”, spitalul orăşenesc, Moara „Ranetti”, străzile Nucilor, Cantacuzino,Calea Bucureşti, şoseaua Ploieşti–Blejoi, bulevardul Regele Ferdinand. Au fost bombardate şi localităţile rurale, printre care Ţânţăreni; exploziile bombelor au avariat grav 12 case, alte locuinţe au fost avariate în comunele Bărcăneşti, Telega,precum şi linia ferată Ploieşti–Ghighiu. 35Grupurile 7 şi 9 Vânătoare,dotate cu Me 109G, au încercat să se opună asaltului aerian cu puţinele lor avioane. Deasupra Buzăului a căzut ca un erou adjutantul av. Ioan Panaite,unul dintre cei mai buni vânători români din Flotila 1 Vânătoare.În noaptea de 10 august 1944, un avion inamic a survolat Brăila, aruncând trei bombe explozive; a doua zi, la ora 14.39, un P-38 „Lightning” a survolat la joasă înălţime oraşul Buzău, mitraliind populaţia.O nouă incursiune a bombardierelor americane a avut loc în ziua de 17 august 1944, când au fost bombardate oraşele Ploieşti şi Târgovişte, atacul soldându-se cu pierderi de vieţi omeneşti din rândul populaţiei paşnice.

17 august 1944. Avioanele americane sunt prezente şi  în această zi pe cerul însângerat al României. Şi-au ales bine ziua, întrucât din est începuse ofensiva sovietică a Frontului 2 Ucrainean.Din Grupul 9 Vânătoare au decolat numai avioanele disponibile şi, practic, numaiMe 109 G Dobran trei aviatori – căpitanul av. Alexandru Şerbănescu,căpitanul (r) av. Constantin Cantacuzino şi locotenentul av. Ion Dobran – au luat contactul cu adversarul în acea zi.Misiunile de bombardament au fost reluate de englezi care, în noaptea de17/18 august, au bombardat oraşele Ploieşti şi Târgovişte; trei avioane „Wellington”au fost doborâte. Culmea ignoranţei şi mai ales a nedreptăţii: Generalul Gheorghe Vasiliu îl acuza pe comandantului Grupului 9 Vânătoare de laşitate pe câmpul de luptă, dar Vasiliu n-a suflat un cuvânt despre pierderile mari suferite de această unitate aeronautică de elită. N-a pomenit nimic despre sacrificiul suprem al eroilor Tiberiu Vinca, Constantin Lungulescu, Alexandru Economu, Emil Bălan, Pavel Ţurcanu, Ioan Panaite sau Popescu-Ciocănel – care tocmai fusese înmormântat –, de faptul că aceşti eroi apăraseră cu vieţile lor tinere onoarea şi prestigiul aripilor româneşti într-o confruntare acerbă şi dureros de inegală. Ei, o mână de vulturi, au apărat ţara şi onoarea aviaţiei române cu preţul sacrificiului suprem şi, drept răsplată, acest Gheorghe Vasiliu îi acuza de laşitate pe cei câţiva zburători care mai rămăseseră în viaţă după mai bine de trei ani de război! Plus că dincolo de cei 30 de piloţi de vânătoare care puteau lupta pe Me109G, în rest nu mai era nimic. E clar că acest comandant, Gheorghe Vasiliu,numit pe criterii politice şi „uitat” în funcţie în plin război, fie nu conştientiza pericolul în care se afla ţara, fie nici nu-l interesa, făcând totul cât să fie în graţiile potentaţilor vremii şi, mai ales, ale nemţilor. Totuşi, înainte să se întoarcă la grup, contrar presiunilor germane şi ale generalului Gheorghe Vasiliu, un alt lider al aviaţiei noastre de atunci, generalul Gheorghe Jienescu, i-a cerut căpitanului av.Alexandru Şerbănescu să decoleze la alarmă, dar să evite angajarea cu inamicul, căutând dispersarea, aceasta pentru păstrarea vieţii lui şi a camarazilor săi. Această idee l-a afectat nespus de mult pe asul aviaţiei noastre care, era lucru ştiut, ţinea prea mult la onoarea sa de ofiţer aviator şi nu admitea compromisuri. Alexandru_Serbanescu_1944Pentru el, zborul, care reprezenta sublimul şi se contopea cu viaţa sa, era acum altceva: un drum de plumb, de unde nu ştia că nu se va mai întoarce la destinaţie – aerodromul! Poziţia asului aviaţiei naţionale faţă de camarazii săi, a fost următoarea: „Domnilor, aţi auzit ordinul şi, ca militari, suntem datori a ne supune.Deci, în calitate de comandant, vă ordon să executaţi ordinele întocmai… Eu personal mă înscriu în insubordonare şi declar în faţa domnului comandor… că nu execut acest ordin, acceptând să suport orice consecinţe! Rog însă pe domnul comandor… să amâie consecinţele până la terminarea acestei epopei. Nu înţeleg ca un inamic, oricât de mare şi puternic ar fi, să intre în ţara mea ca-n sat fără câini şi s-o pustiască. Ordinul ne absolvă de legea marţială, recomandându-ne să fugim din faţa inamicului. Recunosc şi mă înclin în faţa bunelor intenţii şi a legitimităţii lui absolute şi pentru aceasta, în numele meu şi al dumneavoastră, mulţumim domnului ministru. Dar eu voi continua să lupt – de va fi nevoie, singur – până când sau cad, sau nu se va putea spune că în România n-a ieşit niciun român în faţa americanilor, chiar dacă pierdem bătălia.”, a spus Căpitanul aviator Alexandru Şerbănescu în dimineaţa zilei de 18 august 1944.

18 august 1944, la ora 9.00, s-a dat prealarma. O escadră aeriană americană, formată din 119 bombardiere B 17, din Grupurile 2, 97, 99, 301 şi 463, primise misiunea să atace Rafinăria „Româno-Americană” împreună cu alte 83 de avioane tip B 24, din Escadra 55 Bombardament. O altă formaţie de 102 avioane B 24, din Escadra 304 Bombardament, avea ca ţintă Rafinăria „SteauaRomână”, puhoiul de bombardiere fiind protejat de 53 de avioane P-51 din Grupul 325 Vânătoare. O escadrilă de 12 B 24 din Grupul 98 Bombardament trebuia să atace Rafinăria „Creditul Minier”. A doilea val, format din 44 de bombardiere B 17 şi B 24, din Grupul 483 Bombardament, primise misiunea să atace Rafinăria „Dacia”. Numai deasupra Ploieştiului formaţia a cuprins 360 de bombardiere B 17 şi B 24 – din cele 1 000 de aparate participante la raid –, fiind protejată de 135 de avioane de vânătoare P-51, din Grupurile 31, 52 şi 325 Vânătoare.                                                 Comandantul Alexandru Şerbănescu şi-a strâns piloţii în jurul său şi n-a mai nominalizat pe nimeni să plece în misiunea de luptă, apelând numai la voluntari.A precizat că, dacă vreunulAlexandru_Serbanescu dintre subordonaţii săi simţea nevoia de a se retrage, nu era obligat să decoleze. Apoi, a rămas tăcut, aşteptând şi privind chipurile fiecăruia, încercând să le ghicească gândurile. Camarazii săi trecuseră prin prea multe situaţii dificile ca să se mai poată înflăcăra. Văzuseră multe nenorociri şi trecuseră prin situaţii limită, aşa că moralul cel mai ridicat nu mai putea ţine loc lipsei de piloţi experimentaţi şi de avioane moderne. Au decolat toţi cei 13 piloti ai Grupului 9 Vt. dar s -au  intors 12 . Pe drumul de plumb căzuse o stea!  18 august 1944 , a căzut o stea împlinindu-şi destinul. Din amintirea vieţii de pilot şi de soldat al aerului a căpitanului aviator Alexandru Şerbănescu, ca din cenuşa fierbinte a unui glorios înaintaş, va germina devotamentul zburătorilor de mâine, neclintiţi în faţa uraganului, a vijeliei şi a morţii.

Sfârşitul acestui vultur, la datorie, apărând onoarea camarazilor săi, a grupului şi a aripilor româneşti a îndurerat ţara,  dar şi  pe toţi zburătorii grupului  mai ales  sub prisma faptului  că  nu au reuşit să-şi apere comandantul. Totuşi, se mai pun câteva întrebări. Un oarecare răspuns îl găsim în  Jurnalul locorenetului Dobran , am avut şi avem incă privilegiul ca  an de an la fiecare eveniment comemorativ de la 18 august (dar nu numai),  in discursurile  rostite de generalul (r) Ion Dobran la mormantul comandantului său, să ne întalnim cu  marturii valoroase care ne descifrează ultima misiune a Grupului 9 Vânătoare sub comanda căpitanului Alexandru Şerbănescu,  actele de curaj şi faptele de armă ale zburătorilor grupurilor de vanatoare reliefându-ne,aşa cum a fost,  istoria aviaţiei a acelor ani de război .

DSCN1118

La acest eveniment Fundaţia Erou Cpt.Av.Alexandru Şerbănescu a evocat aviatia de vânătoare marcand implinirea a 100 ani de la înfiinţare.                                                        Tuturor participanţilor la evenimentul comemorativ  le-a fost oferită insigna „Romania – Aviatia de Vanatoare -100 ani”.

100 ani aviatie vt. ev. marcat la F.Av.Serbanescu

Material alcătuit şi prezentat de E.Arbanas                                                                         Bibliografie : Wikipedia.org; carţi şi documente din arhiva şi patrimoniul fundaţiei.

sigla si insemnul  fundatiei

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Diverse. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s