Aviatorul erou , anonim ceasornicar

Aviatorul Vasile Niculescu şi istoricul zbor al Marii Uniri

23 noiembrie 1918

La începutul lunii noiembrie 1918 s-a aflat că vor avea loc la Arad tratative între Consiliul Naţional Român Central şi reprezentanţii guvernului maghiar.Era o recunoaştre a stării de fapt că românii din Transilvania, doreau Unirea cu Ţara. Rezultatul tratativelor precum şi opinia guvernului de la Iaşi raportată la apropiata unire  trebuiau cunoscute de  ambele părţi ale munţilor. Pentru a transporta de urgenţă la Blaj documente deosebit de importante,  se impunea trimiterea unui avion care să traverseze munţii. Marele Cartier General Român a ordonat trimiterea unui avion.

Misiunea  aproape imposibilă : era o iarnă extrem de geroasă, benzina nu ajungea pentru întoarcere, pornirea motorului era extrem de dificilă, carlinga avionului era deschisă, fără paraşută, fără armament. Era o misiune secretă care avea scopul de a duce şi a aduce  la şi de la Blaj mesajul unirii şi  documente de importanţă majoră pentru actul ce avea să se împlinească la 1 Decembrie. Locotenetul aviator Vasile Niculescu s-a oferit voluntar pentru acea misiune grea.În campania din vara anului 1917 acesta mai trecuse cu avionul Carpatii şi lansase manifeste în Transilvania. A trecut la pregătirea avionului Farman-ul 40 căruia i-a adăugat un rezervor suplimentar. Trimisul Marelui Cartier General de la Iaşi a fost căpitanul Victor Precup originar din Transilvania. La data de 23 noiembrie 1918 lt.aviator Vasile Niculescu la manşa Farman-ul 40 nr. 3 240 şi căpitanul Victor Precup au decolat  de la Bacău către Blaj şi pe un ger cumplit au trecut Carpaţii cu faţa protejată în  parafină , astfel au rezistat la o temperatură de -40C. La bord aveau un sac cu manifeste şi o geantă militară sigilată. Manifestele urma să fie lansate din avion deasupra Blajului, iar geanta sigilată conţinea trei documente extrem de importante. După un zbor care a durat 2 ore şi 15 minute trecând

avionul Farman

muntii la 2 600 m, ilustrul aviator Vasile Niculescu a aterizat pe Câmpia Libertăţii de la Blaj. Aterizarea la Blaj a reprezentat  un moment istoric extrem de important,dar şi o performanţă de înaltă  clasă a aviaţiei militare române. Au fost asteptaţi şi primiţi de românii transilvăneni cu speranţă şi un entuziasm  imposibil de descris în condiţiile în care  aceştia erau încă în luptă cu ramaşiţele fostului stat austro-ungar. Locotenentul aviator Vasile Niculescu a întrebat cum ramâne cu avionul,  iar căpitanul Ionel Pop a răspuns că va asigura paza avionului punând o gardă întărită cu o mitralieră şi a dat ordin să se aducă mâncare si lemne pentru foc. Era un viscol, locul din jurul avionului era curăţat permanent de zapadă, iar focul păstra o oarecare temperatură în jurul avionului. Aceste lucruri  trebuie să se ştie de toţi românii  întrucât  citez: ” în condiţiile de atunci sosirea acestuia a însemnat pentru popor mai mult decât cea mai abilă acţiune diplomatică”, un punct major premergător actului Unirii de la  1 Decembrie 1918. Aviatorul Vasile Niculescu  prin curajosul  său  zbor de la  23 noiembrie 1918 a contribuit esenţial la împlinirea năzuinţei poprului român de unire  în unice hotare.

Aviatorul erou – anonim ceasornicar

Aviatorul Vasile Niculescu a trăit în uitare  pâna la 90  ani. A practicat meseria de ceasornicar  şi s-a stins din viată la 24 aprilie 1981 la Rădăuţi într-un trist anonimat.      Intr-o scrisoare din 1 noiembrie 1967 dr. Ionel Pop – membru al Consiliului National Român Central – îi scria pilotului Vasile Niculescu: „…Sunt cu sufletul înălţat de amintirea glorioaselor zile din iarna anului 1918 şi nu-mi lipsesc câteva lacrimi din ochii obosiţi. Da, mult stimate domnule locotenent aviator, sunt acelaşi Ionel Pop, care la 23 noiembrie 1918, a alergat într-un suflet să vă primească şi să vă îmbrăţişeze pe Câmpia Libertăţii din Blaj unde aţi aterizat. Nu se uită marele fapte ale unui zburător-erou. Il uită numai politicienii, cei care au luptat pentru România Mare nu pot să facă aşa ceva.  Iar dumneavoastră aţi contribuit din plin la Marea Unire. Şi asta nu se uită!” (sursa: material istoric din arhiva fundaţiei)

Material alcătuit de E.Arbanas

Reclame
Acest articol a fost publicat în Diverse. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s